De-a lungul timpului au primit amenințări cu moartea, zeci de mesaje de hărțuire, atacuri la persoană, bullying, comentarii misogine sau care le invalidau munca. Și toate acestea doar pentru că-și făceau meseria.
★★★★★☆☆☆☆☆
Lina este unul dintre puținele spectacole autohtone care identifică în trecutul recent semne ale prezentului frisonant de astăzi.
Dialog cu autoarea turcă Defne Suman, o povestitoare-călătoare atentă la derapajele puterii, interesată de memorie și de pliurile istoriei.
Am rugat-o pe Ionela Băluță, una dintre coordonatoarele antologiei „Cum am devenit feministă”, să ne spună cum aterizează acesta într-un moment istoric, în care vedem crescând un nou val de misoginism și antifeminism. Bonus: fragmente din textele prezente în volum.
În ultima săptămână, am urmărit activitatea din grupuri de mame pentru a înțelege cum se infiltrează propaganda politică și ideile extremiste. Printre mesaje despre sănătatea copiilor, am găsit postări care-l glorificau pe Putin, promovau teorii ale conspirației și susțineau pe Călin Georgescu. Am discutat cu câteva femei și cu două specialiste în drepturile femeilor pentru a înțelege de ce a prins discursul politicianului în rândul mamelor.
Am vorbit cu scriitoarea irlandeză Naoise Dolan despre simțul umorului, relațiile dintre oameni și despre faptul că patriarhatul și misoginia sunt căi neadevărate de a vedea femeile.
Ursula Philippi este prima femeie organistă din istoria de cinci secole a Catedralei Evanghelice din Sibiu. Artista povestește despre cum a studiat în anii ’70 pe singurul loc scos la concurs pentru orgă și cum nu s-a putut despărți niciodată de instrumentul la care a cântat toată viața.
Este etică perforarea lobilor urechilor copiilor? O discuție despre standarde de frumusețe, discriminare de gen și tradiție.
Citește un fragment dintr-o carte de literatură (și, simultan, album de artă contemporană) care reunește zece autoare și artiste.
Trei artiste importante ale muzicii lăutărești povestesc despre ce înseamnă maternitatea pentru ele. Despre cum o privesc acum, când se bucură și de nepoți, și ce eforturi au făcut pentru a avea o carieră în muzică.
Annemari este autoare și activistă. Prețuiește momentele în care fiul și fiica ei îi solicită „ședințe de familie” și îi ascultă curioasă, amintindu-și să nu le dea sfaturi, ci mai degrabă să-i sprijine cu întrebări. Vorbește despre relația cu mama ei, despre adopție și despre cum e să fii mamă singură pentru doi adolescenți.
Candidații la prezidențiale vorbesc despre drepturile femeilor, dacă sunt întrebați. La mai puțin de o lună până la alegeri, am vrut să vedem dacă femeile își găsesc locul în programele politice ale prezidențiabililor și care consideră ei că sunt principalele probleme ale femeilor din România.
Cercetătoarea și activista Ionela Pădure povestește despre greul primilor ani de maternitate, despre depresie și cât de eliberator a fost primul „te iubesc”, despre călătoria identitară când ești nevoită să-i explici unui copil rasismul din jur.
Cum îți deconstruiești identitatea după ce ai devenit mamă? Cum te întorci la munca creativă după pauza de maternitate - sau pleci vreodată? Cum te influențează generațiile de femei pe lângă care ai crescut? Sunt întrebări la care răspunde dramaturga Mihaela Michailov, în primul episod care deschide un sezon nou al podcastului „mame”.
În octombrie 2017 nășteam natural într-un spital de stat din București. Șapte ani mai târziu, la început de toamnă, alături de Laura Grunberg, Crina Radu și cu susținerea Asociației Moașelor Independente prezentam rezultatele primei cercetări din România pe tema violenței obstetrice. Nu știam până acum că și nevoile mele, cele de mamă, contează.
Pe scriitoarea Valentina Șcerbani am cunoscut-o în urmă cu câteva zile la FILIT Chișinău, festival de literatură și traducere aflat la a doua ediție în capitala Republicii Moldova.
Am discutat cu coordonatorii antologiei de proză scurtă scrisă de femei „Retroversiuni. Blocaje”, Cristina Ispas și Victor Cobuz, pentru a înțelege mai mult despre harta pe care o oferă o astfel de radiografiere și felul în care se desprinde raportarea autoarelor la feminism.
Pornografia neconsensuală creată cu ajutorul deepfake reprezintă 98% din totalul video-urilor realizate cu acest tip de tehnologie. În 99% din cazuri victimele sunt femei şi fete. În ultima vreme, imaginile sintetice cu conținut sexual explicit au devenit o metodă de bullying în şcoli, chiar şi printre copii de 11-12 ani. Am analizat fenomenul ca să aflăm ce e de făcut, dacă există sprijin pentru victime în România și ce fac legiuitorii.
La 87 de ani, Tanti Profira povestește despre cum se măritau fetele odată, despre rolul femeii și despre înțelepciunea babelor, despre cum „nu mai știm să vedem binele mic.”
Citește un fragment dintr-una dintre cele mai importante scrieri ale autoarei feministe bell hooks.
După ce și-a pierdut mama în mod tragic, Cristina și-a dorit să vorbească public despre ce înseamnă să treci prin cea mai mare traumă pe care un copil o poate experimenta. Își dorește ca noi toți să înțelegem, astfel, consecințele cele mai crunte ale fenomenului violenței domestice.
Pshiterapeuta Monica Mereuță vorbește în podcastul „mame” despre cum a trecut de la dorința de a deveni mamă la momentul când a pierdut sarcina, și despre cum a făcut față acestei experiențe dificile din ultimul an. Vrea să alunge din singurătatea și neputința cu care se confruntă femeile care pierd sarcini.
Alexandru Matei, arată mai multe mărturii, se folosea de poziția lui de profesor și de prestigiul intelectual pentru a pretinde diferite favoruri (sexuale, amoroase, profesionale) de la femeile pe care le aborda, fie că erau sau nu studentele lui.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
