În lume
Nouă zile în Himalaya
Ioan Stoleru
La trei săptămâni după „Protestele Gen Z” din Nepal am fost într-o drumeție de 150 de kilometri în jurul Manaslu, al optulea cel mai înalt vârf muntos din lume.
Reporter la Scena9. Cînd nu sînt pe munte, mai scriu chestii. Uneori pozez. Fost profesor asociat la jurnalism la Iași. Curator de meme pe social media. Scriu cu î din i în timpul liber.
Mai multe despre, aici.
La trei săptămâni după „Protestele Gen Z” din Nepal am fost într-o drumeție de 150 de kilometri în jurul Manaslu, al optulea cel mai înalt vârf muntos din lume.
În medie, o femeie este ucisă o dată la șase zile în România. Pentru prima oară în istoria noastră recentă, acest subiect a rămas constant în spațiul public, prin proteste și campanii de conștientizare, dar prea puțin în atenția instituțiilor care pot aduce schimbări reale prin legi și măsuri de prevenție și protecție.
La jumătate de an de la căderea lui Bashar al-Assad, sirienii se simt din nou liberi, însă a crescut și tensiunea din societate, cu violențe sectare împotriva minorităților religioase.
226 de jurnaliști palestinieni au fost omorâți în ultimele 20 luni, în cadrul unei campanii de a reduce la tăcere vocile celor care documentează atrocitățile din Gaza. Am vorbit cu o jurnalistă din Palestina și cu reprezentanți ai Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor pentru a înțelege mai bine situația îngrozitoare prin care trec lucrătorii media palestinieni și cum afectează asta starea presei de peste tot.
Casa Memorială „Dinu Lipatti”, a fost listată la vânzare pe platforma de anunțuri imobiliare Storia. O mână de artiști, jurnaliști, muzicieni și activiști au protestat împotriva deciziei.
Vestea că Teatrul Cub din Iași ar urma să fie desființat a revoltat comunitatea de artiști, spectatorii, arhitecți și societatea civilă. Deși ministra Culturii a declarat că se lucrează pentru a găsi o soluție, încă nu e clar care este aceasta.
Viața la munte este în general mai grea, iar gestionarea deșeurilor nu face excepție. O echipă transfrontalieră de jurnaliști analizează modul în care comunitățile montane tratează gunoiul, impactul acestuia asupra mediului și turismului, precum și soluțiile posibile.
Spitalul de Psihiatrie Voila din Câmpina găzduiește de un an un centru de recuperare și educaţie împotriva adicţiilor la copii.
Am rugat cititorii să ne spună istoria lor cu dependența. Fiecare poveste adaugă o nouă dimensiune discuției despre adicții, atât de necesară pentru a înțelege mai bine cum ne raportăm la noi, la consum, la cei din jur și la cei responsabili de politicile publice în sănătate.
Cristian a început să joace la pariuri pentru că iubea fotbalul și tenisul și ca să mai facă niște bani pe lângă ce primea de la părinți. În timp, fără să-și dea seama, distracția s-a transformat în adicție. Și-a amanetat aproape tot ce avea și, în punctul cel mai rău, s-a gândit să-și ia viața.
Ionuț a fost consumator de heroină de la 14 la 24 de ani. Acum lucrează în domeniul prevenției, vorbind despre viața sa și drogul care a făcut ravagii în Bucureștiul anilor 2000.
Marius* a fost un munțoman pasionat, ghid montan și ultramaratonist. La 16 ani a intrat prima dată într-un cazino. După 23 de ani de adicție de jocuri de noroc, s-a sinucis.
Alex s-a luptat zece ani cu adicția de păcănele și, deși s-a autoexclus prin Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, tot a fost lăsat să intre într-o sală de jocuri.
Hai să vorbim deschis despre ce înseamnă adicțiile, despre greutatea lor asupra vieții de zi cu zi, despre ce nu fac instituțiile pentru a-i ajuta pe cei care se luptă cu dependența, dar mai ales despre ce ar trebui să facă
Monika are 72 de ani, dintre care 30 i-au fost marcați de băut în mod abuziv. Acum călătorește în țară și în Ungaria la conferințe ale Alcoolicilor Anonimi, încercând să îi ajute pe alți dependenți.
Eyal Sivan e un regizor de film documentar israelian stabilit în Paris și condamnat la relevanță. Se bucură mereu când e invitat la festivaluri internaționale, însă ar prefera să nu fi avut dreptate în filmele sale de acum 30-40 de ani.
L-am urmărit pe Daniel Boiangiu – un tânăr artist care cântă orice de la punk și metal la pop & psychedelic – la concerte, repetiții și la el acasă, ca să văd ce îl inspiră și cum experimentează cu sintetizatorul.
O cercetătoare maghiară în istorie prezintă câteva strategii politice care pot fi adoptate de actorii progresiști împotriva mișcărilor anti-gen.
De Ziua Culturii Naționale, la 175 de ani de la nașterea lui Eminescu, s-au ținut discursuri, copiii și actorii consacrați au recitat poezii, s-a ales Frumoasa Oltului și câte altele. Dar s-a și mâncat colivă.
În 1989, o tânără a ieșit la Revoluție cu o pancartă pe care scria „Copiii noștri vor fi liberi”. În 2024, doi tineri au protestat împotriva fascismului, spunând: „Copiii voștri sunt liberi”. Un schimb de scrisori între generații, despre libertate, sistemul politic și importanța ieșitului în stradă.
Candidații la prezidențiale vorbesc despre drepturile femeilor, dacă sunt întrebați. La mai puțin de o lună până la alegeri, am vrut să vedem dacă femeile își găsesc locul în programele politice ale prezidențiabililor și care consideră ei că sunt principalele probleme ale femeilor din România.
Consiliul Concurenței a dat o amendă istorică unora dintre marile edituri și librării din România, sub pretextul că ar fi îngreunat accesul la cărți pentru Bookster, cunoscută drept „biblioteca corporatiștilor”. Am încercat să recreăm istoricul conflictelor dintre editurile românești și Bookster, ca să-i înțelegem mizele. Am stat de vorbă cu autori, editori, cititori și bibliotecari, să vedem care sunt problemele adânci pe care le scoate la lumină această dispută.
Jewel Shaju s-a născut în India, a copilărit în Arabia Saudită, a făcut facultatea în Ucraina și a venit la rezidențiat în România. I-ar plăcea să rămână aici, să profeseze în continuare ca medic și să-și construiască o viață la noi în țară, însă legislația nu-i permite și se vede nevoit să plece.
Prageeth, un bărbat de 40 de ani din Sri Lanka, a vândut ce a putut pentru un bilet fără retur spre România, în căutarea unui salariu stabil, cu care să-și poată întreține familia de acasă. La doi ani după ce a fugit de criza economică și de corupția din țara sa, s-a îndrăgostit de Oradea și își așteaptă nerăbdător nevasta și cele două fetițe. Acest reportaj-portret face parte din proiectul „Oameni, nu cifre”.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
