În lume
Nouă zile în Himalaya
Ioan Stoleru
La trei săptămâni după „Protestele Gen Z” din Nepal am fost într-o drumeție de 150 de kilometri în jurul Manaslu, al optulea cel mai înalt vârf muntos din lume.
La trei săptămâni după „Protestele Gen Z” din Nepal am fost într-o drumeție de 150 de kilometri în jurul Manaslu, al optulea cel mai înalt vârf muntos din lume.
Anul trecut, am adunat povești împărtășite de câțiva dintre zecile de mii de srilankezi care au venit la muncă în România în ultimii ani. Citește cum au găsit unii dintre ei România și ce le-ar scrie celor pe care i-au lăsat în urmă acasă.
Zeci de cupluri, peste a căror iubire legile românești scriu „interzis”, au dat statul român în judecată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Aceasta este povestea unuia dintre ele, spusă din interior.
O fabrică din Baia Mare ține pe linia de plutire mii de familii și ascunde fisurile adânci ale unei lumi în reindustrializare. O poveste despre frica de viitor și dependență economică, amplificate de mesajele iresponsabile ale politicienilor.
Cel mai vechi fond românesc de fotografie color a fost descoperit recent într-o cutie prăfuită. Cine a fost Gheorghe Neagu, autorul imaginilor – un fotograf român în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, care și-a trăit anii între ororile frontului și o viață obișnuită, pentru a se pierde apoi în negura istoriei?
Meseria de coordonator de intimitate s-a născut din mișcarea #metoo și a devenit esențială pe platourile de filmare, pentru a asigura siguranța emoțională a actorilor. Vlad Troncea, actor și dansator român cu experiență la Londra și în țară, vorbește despre munca lui — care, în ciuda prejudecăților, nu e cea de „poliție a sexului”.
În medie, o femeie este ucisă o dată la șase zile în România. Pentru prima oară în istoria noastră recentă, acest subiect a rămas constant în spațiul public, prin proteste și campanii de conștientizare, dar prea puțin în atenția instituțiilor care pot aduce schimbări reale prin legi și măsuri de prevenție și protecție.
Am revenit la Odesa sub asediu pentru a studia Arhivele Regionale. În plus, ce se întâmplă acum în Ucraina este istoria timpurilor noastre.
Legea majoratului online, adoptată recent de către Senat, spune că ar încerca să protejeze tinerii pe internet. Organizațiile neguvernamentale care militează pentru libertatea internetului avertizează că această propunere legislativă ar putea ajunge să facă mai mult rău decât bine.
O conversație cu Azadeh Farajpour, fondatoarea unei companii care propune soluții pentru îmbunătățirea sustenabilă a calității solului.
Un crescător de mamifere mari și proprietarul unei grădini zoologice de lângă Suceava oferă spre vânzare animale vii periculoase prin mijloace ilegale, dar care acoperă acest lucru oferind și vânzări „la liber” sau donații. El este însă doar o mică parte a traficului ilicit de animale, aflat în creștere în România și în Europa de Est, care aprovizionează proprietari privați cu animale periculoase. O investigație de câteva luni arată că rețele de vânzători din Europa operează la scară transnațională și că UE nu are legi armonizate privind comerțul cu animale mari.
Coregraful și dansatorul Mihai Mihalcea scrie despre intențiile, traseul și procesul din spatele celui mai nou spectacol al său, „Sweet spot (din mijlocul terorii)”. Un spectacol „despre noi, despre violența preaplinului pe care o resimțim”.
În fiecare an, sute de adolescenți și tineri din România ajung în fața judecătorilor după ce au comis infracțiuni. Cum îi ajută statul român să nu-și repete greșelile?
În numele eficienței. Ministerul Culturii vrea să desființeze Institutul Național al Patrimoniului, care veghează asupra memoriei culturale a României, și să-l transforme într-un departament. Ce se pierde dacă acest lucru se va întâmpla? Și cine va mai garanta, într-un sistem centralizat, independența științifică a deciziilor legate de patrimoniu?
De-a lungul ultimelor luni, ne-am propus să înțelegem ce presupune procesul consolidării, atât din perspectiva celor ce au trecut sau trec prin această experiență, cât și a celor ce gestionează astfel de lucrări.
Asociația Moașelor Independente s-a rupt în două la începutul acestui an, ca urmare a unui conflict de valori și viziune pe marginea unor probleme importante ale femeilor în societate: dreptul la avort, violența de gen și educația sexuală. Conflictul a dus la demisii, concedieri și procese, iar câteva proiecte importante au fost oprite. Într-o țară cu una dintre cele mai mari rate de mortalitate maternă și cea mai mare rată de mortalitate infantilă din UE, o asociație care profesionalizează moașele joacă un rol fundamental.
La un an după tragedia de la Novi Sad, în care 16 oameni și-au pierdut viața când copertina de beton a gării s-a prăbușit, o tânără studentă povestește ce înseamnă să faci parte dintr-un protest perpetuu: cum e să trăiești zilnic în mijlocul unei mișcări pentru schimbare și de unde își găsește speranța.
O călătorie sabatică dinspre inima întunecată a austerității române spre marginile delicioase ale hărții. În arta culinară a Marianei Grigoruță din Botoșani, maioneza leagă salata – dar oare ar putea funcționa și ca liant social?
„Mutilare” este cuvântul care-i vine în minte doamnei S.B. (72 de ani) când vorbește despre consolidarea blocului din strada Biserica Enei nr. 14, aproape de Piața Universității.
Deși garsoniera în care locuia a fost consolidată, Hildegard Ignătescu nu s-a mai putut muta înapoi. Spune că procesul consolidării a fost „de două ori traumatizant".
Sandra Ionescu este președinta asociației de proprietari din Boteanu 3A-3B, bloc aflat acum în proces de consolidare, și vine aproape săptămânal pentru a vedea cum evoluează șantierul deschis acum mai bine de-un an.
La Bucharest Gaming Week, cosplayerii au avut o defilare. În public și în culise, se simte același tip de energie: amestecul dintre migală și bucuria de a fi văzut. Am stat de vorbă cu trei dintre participanți care, deși provin din medii diferite, sunt uniți de aceeași dorință de a-și construi, la propriu, propriul personaj.
În toiul unui război, lucrurile care țin de frumusețe pot să pară triviale. Pentru ucrainencele care muncesc în industria cosmetică din București, însă, înfrumusețarea se transformă într-un limbaj al rezistenței, al muncii și-al lui „acasă”.
Faptul că toate guvernele de dreapta vor să lase tot mai mult din educație pe mâna privaților e o tragedie de proporții pentru echitatea socială. Consecința pe termen lung va fi că va distruge și ce-a mai rămas din sentimentul că participăm cu toții la aceeași realitate socială.
Față în față cu Raed Arafat, directorul Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), arhitectul intervenției în caz de dezastru și, probabil, cea mai importantă piesă din mecanismul care ar trebui să coordoneze răspunsul statului după un seism major.
