A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Mânioși, dar și animați de speranță, tinerii din Georgia au aprins o primăvară protestatară în Tbilisi și alte orașe mari. Lupta lor împotriva unor legi nedemocratice, care ar aduce țara mai aproape de Rusia și mai departe de Europa, se tranșează la alegerile parlamentare din octombrie.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Vis. Viață”, în regia Ruxandrei Gubernat, e documentarul potrivit la locul potrivit – o privire onestă, aproape academică, asupra unei generații ce abia își începe viața.
Patru recomandări de documentare despre muzică de la Dokstation 2024 - un platou eclectic, pe care se regăsesc și clasicii rockului și conspirațiile, și post-punk-ul și soap operele, și krautrock și disco și industrial.
★★★★★☆☆☆☆☆
No surprises: grecul Yorgos Lanthimos își reconfirmă, prin „Kinds of Kindness” (acum în cinematografe), statutul de mic maestru al cinemaului cruzimii gratuite, menit să epateze o industrie servilă și lipsită de discernământ.
Citește un fragment din volumul „Femei la graniță”, o corespondență intimă a autoarelor Maria Tănăsescu și Alexandra Rusu.
„Eu scriam muzică, dar aveam nevoie de oameni care să înțeleagă”, spune Tigran Hamasyan. O conversație pe repede înainte cu pianistul-prodigy al Armeniei, pe care l-am întâlnit la Festivalul Jazz in the Park din Cluj Napoca.
În cele mai fierbinți zile ale verii în București de anul ăsta, am participat la un atelier de sound art oferit de Semi Silent și găzduit de /SAC, unde m-am conectat cu un grup de oameni creativi și am mâncat sunet pe pâine 5 zile. L-am prins pe Stephane Marin, mentorul atelierului înaintea ultimei zile și am povestit la cafea despre field recording, auz nediscriminatoriu, somn sonor și despre phonosynthesis (fonosinteză).
Citește un interviu cu pianistul Daniel Petrică Ciobanu despre #SHARPclassics, o serie de concerte la București în spații neconvenționale în care muzica clasică nu-și găsește, de regulă, locul.
Am scris despre violență sexuală, psihologică, abuz, traumă și fantezii kink, după ce am văzut piesa „Trauma Kink”, a teatrului rom Giuvlipen. Am scris pentru mine și pentru femeile cărora le este greu să așeze pe aceeași linie plăcerea sexuală, respectul și intimitatea.
Valeria* s-a mutat în România din Republica Moldova când avea doar 15 ani. Aici a început să-și pună întrebări importante despre identitatea ei, familie și oamenii din jur. Treptat, locul acesta, aflat la 600 kilometri de unde s-a născut, a devenit „acasă”.
Odată cu finalul verii ne gândim la croaziere, la traversări, la mări și oceane. Acest mod tot mai contestat de a călători, co-responsabil de, dar și captiv în furtunile încălzirii globale, a punctat consecvent istoria cinemaului. Mai jos, cinci exemple memorabile.
Unul dintre cei mai longevivi conducători ai Europei, importantă figură politică, șoț al lui Sisi și purtător de favoriți legendari, împăratul Franz Joseph I a schimbat pentru totdeauna istoria continentului. Citește un fragment dintr-un volum despre viața acestuia.
Despre granițele fine pe care le atacă în noul său film, „Ext. Mașină. Noapte”, am vorbit cu regizorul Andrei Crețulescu într-o dimineață toridă de august din centrul Bucureștiului.
Pornind de la cartea „Nomadism. Despre gândirea care devine corp”, am avut o conversație cu Laura T. Ilea despre experiența ei ca cercetătoare în Canada, despre cum e să pendulezi ca scriitoare între două limbi, despre călătoriile ei în deșert și în Brazilia & despre frică și depășirea traumelor individuale și colective.
Citește un fragment din cel mai nou roman al lui Radu Aldulescu, „Vertijuri, goluri de memorie. Acolo este țara mea”, care spune povestea unui fost securist.
De vorbă cu istoricul Tudor Mihăescu despre cum s-a văzut aselenizarea din România, una dintre puținele țări ale blocului estic incluse în turul de promovare al președintelui Richard Nixon și al astronauților din misiunile Apollo, și despre implicațiile culturale, politice, tehnologice și media ale acestui eveniment legendar.
Citește un fragment dintr-o carte despre trei generații de femei în umbra unui război care le va schimba viața.
Amara* a venit în România după ce a plătit 4.000 de euro unei agenții pentru recrutare. Inițial, ceea ce și-a imaginat că va găsi aici nu s-a pupat la fix cu realitatea. Cu toate acestea, acum respiră ușurată că este în siguranță.
Un interviu cu documentariștii Lina Vdovîi și Radu Ciorniciuc despre noul lor film, „Tata”, o explorare intimă a relației dintre o fiică – regizoarea însăşi – pe cale să devină mamă, ce caută să se vindece de suferințele trecutului, și un tată înstrăinat.
Noii Cititori analizează o carte clasică, „Momo” de Michael Ende și se întreabă unde a dispărut timpul nostru și cum îl putem recupera.
Madeleine* s-a născut în Congo într-o perioadă în care domina pacea. Copilăria ei are miros de mango, de la orele petrecute cocoțată-n copacii înalți. A fugit din țară în 2022 ca să-și salveze viața și a ajuns în România. Aici a găsit o oarecare siguranță, însă nu știe ce se va întâmpla dacă îi va fi respinsă cererea de azil.
Citește un fragment dintr-o carte despre pericolele schimbărilor climatice.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Beetlejuice, Beetlejuice” încearcă să reînvie, decenii mai târziu, comedia macabră din tinerețile lui Tim Burton. Iese un film incoerent, imitativ, dar și ilegal de distractiv.
Un interviu cu George ve Ganæaard și Horia Cucută, regizorii lungmetrajului „Clasat” - un film făcut „cu bani de-acasă”, care spune o poveste sinuoasă și nuanțată pe subiecte „hot” și reușește să uimească publicul de festival din toată lumea.
Ediția aniversară de 20 de ani a Nopții Muzeelor va fi marcată anul acesta printr-un protest fără precedent pentru lumea culturală din România. Angajați din muzee și biblioteci din toată țara vor ieși în stradă la București, iar instituțiile pe care le reprezintă vor fi închise în noaptea în care, în mod obișnuit, primeau sute de mii de vizitatori. Lucrătorii din muzee și biblioteci spun că sunt în acest moment de departe pe ultimul loc în sistemul salarial public din România și că s-a ajuns la „un moment de tensiune maximă”.
Am vorbit cu mai mulți artiști și operatori cultural implicați în protestele care au loc în sectorul independent.
Ilustratoarea Sorina Vazelina a creat o serie de benzi desenate pe tema reducerilor de fonduri din cultură.
