Știință / Muzeu
Am văzut „pila nemuritoare” de la Muzeul Tehnicii
Adi Tudose, Ionuț Dulămiță, Mizdan Negatron
Am fost la Muzeul Tehnicii din București și am văzut pila Karpen, despre care Ministerul Cercetării a spus recent că e perpetuum mobile.
Am fost la Muzeul Tehnicii din București și am văzut pila Karpen, despre care Ministerul Cercetării a spus recent că e perpetuum mobile.
În ultimele 730 de zile s-a trudit în mica noastră redacție, deși n-am simțit mereu că-i tocmai muncă.
Un cercetător în neuroștiințe ne ajută să înțelegem ce știm și cât mai avem de aflat despre lumea din cutia craniană.
Ce se întâmplă la CNCD, instituție „autonomă sub control parlamentar” a cărei misiune e de „garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării"?
Am fost la o conferință despre creier, unde am aflat că suntem făcuți din viruși și că ne merge mintea pe pilot automat.
Gloria și decăderea jurnalistică a unui antropolog angajat la o revistă pentru personalul de pază.
Șase studenți la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, au lansat la începutul lunii aprilie un podcast care încearcă să demistifice științele sociale.
Ce putem învăța din scandalul Cambridge Analytica despre rolul nostru în lumea digitală, care se îndepărtează din ce în ce mai mult de principiile utopice care au modelat Internetul.
Am dat o tură prin emisiunile ezoterice din prime-time și-am ieșit de-acolo cu datorii karmice care se vor stinge abia după a noua mea reîncarnare.
Uneori, eşti curajos, aparent, din întâmplare, și tocmai de aceea e atât de important să înţelegem că şi curajul se poate învăţa. Cum începem să-l formăm? Având îndrăzneala de a îndrăzni.
Chiar dacă azi dreptul femeilor de-a vota ni se pare un dat, în interbelic s-au dat lupte grele pentru obținerea lui. La 80 de ani distanță, am răsfoit publicații ale vremii ca să aflăm mai multe despre asta.
Un istoric elvețian mi-a spus ce nu știam despre Zelea Codreanu.
De ce a fost, deci, Andrei Gheorghe atât de important?
Stephen Hawking a plecat dintre noi și nu se va mai întoarce, dar a lăsat în urma sa ceva mult mai important: niște idei, descoperiri și învățături.
Din care aflăm cum și-a pierdut Basarabia autonomia în cadrul României Mari.
O expoziție din Bucureşti ne întoarce în anii ’20-’30, când antropologia fizică analiza trăsăturile biologice ale oamenilor pentru a defini identitatea naţională românească.
Ne petrecem o treime din viață fără să știm de noi și fără să înțelegem prea clar cum facem asta.
Un biolog român spune povestea unei expediții organizate în 1991 de către Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” în arhipelagul indonezian.
Azi, episodul patru, din care aflăm cât de mult a contat contextul geopolitic pentru planurile României față de Basarabia.
Episodul doi din serialul iubirii: dragoste și efuziuni erotice în presa comunistă.
★★★★★☆☆☆☆☆
O cronică a celei de-a 35-a cărți pe care istoricul Lucian Boia o publică în ultimii 22 de ani, apărută cu ocazia #Centenarului Marii Uniri de la 1918.
Rețete și ingrediente prin care televiziunile țin publicul departe de problemele lui, îl îndoctrinează și-l alienează.
Din care aflăm că nu toți moldovenii au votat unirea cu România – pentru unii, problema agrară era mai urgentă și mai importantă decât românismul.
Cel mai sigur mod de a ajunge, cu toţii, o apă şi-un pământ este să ne credem, fiecare în parte, nu doar unici, dar şi speciali – indiferent ce am face.
