Am căutat prin arhive, timp de mai mulți ani, fotografiile din timpul exhumării evreilor din Sărmaș care au căzut victime ale masacrului de la Cămărașu, comis de jandarmi maghiari în septembrie 1944.
Printre rapoarte și turnătorii, arhivele fostei Securități conțin numeroase fotografii din operațiunile de filaj. Imaginile menite să susțină vinovății, din perspectiva regimului comunist, dau amploarea unei epoci a iscodirii.
Un tur prin trecuturile actualei capitale, în căutarea oamenilor care au locuit-o și a urmelor care le-au supraviețuit.
Trei poveşti dintr‑o Românie foarte apropiată în timp de a ta, în care a fi homosexual era interzis prin lege.
Am dat o fugă la Casa „George și Agatha Bacovia” din București și am explorat cartierul într-o zi cu cer plumburiu de februarie.
La finalul primului nostru an cu pandemia, ne-am întrebat cum ne transformă criza sanitară relațiile intime. Când bucăți bune din viețile noastre se mută online, pe ecrane și în aplicații, ce forme noi prind tandrețea și sexul?
Oricine poate deveni victimă sau agresor în nenumăratele războaie care se dau zilnic în rețelele sociale. Cum a ajuns umilirea online o ocupație la ordinea zilei și ce urme lasă în viețile noastre?
Am stat câteva zile la stația meteo de pe Vârful Omu, ca să înțeleg cum se măsoară vremea mereu schimbătoare și ce înseamnă să trăiești permanent în izolare.
În ultimii 10 ani, o artistă din Polonia a contribuit la salvarea unui lac, la demiterea unui ministru și la oprirea unor tăieri de copaci, iar acum e mai activă ca oricând în încercarea de a opri abuzurile de mediu.
În zilele de 20-21 ianuarie 1941, au fost uciși peste 120 de evrei din București de către Mișcarea legionară.
Trei cercetători răspund pe larg la cele mai importante nelămuriri despre vaccinurile anti-COVID și vă pun la dispoziție cele mai relevante informații, ca să să vă formați propria părere.
Nu am ambiții clare în viață, sunt convinsă că ideea de succes e relativă și că formulele de fericire sunt înguste. De unde, totuși, nevoia compulsivă de mai mult și mai bine, care mă macină, dar și exaltă? Și care e prețul ei?
O scrisoare foarte deschisă, despre cum se simte depresia și cum se înnoadă ițele ei cu cele ale identității.
O retrospectivă a vieții noastre alături de COVID-19, în câteva zeci de definiții semnate de Lavinia Braniște, Dan Coman, Simona Sora, Dan Sociu, Cătălina Stanislav, Moni Stănilă, Tatiana Țîbuleac și Radu Vancu.
De când a început pandemia, toată societatea pare să fi contribuit la campania electorală a partidului de extremă dreapta AUR.
Un scriitor irlandez pornește de la Columna lui Traian, pe urmele ideologiilor care au consolidat ideea că românii sunt un popor latin, care trebuie „purificat” cu orice preț de elemente străine.
O carte despre avorturile din România comunistă, cu atât mai importantă acum, când Polonia se apropie de același scenariu.
Am întrebat tineri din orașe mai mici sau mai mari din România despre relația lor cu mass media, în vremea pandemiei care ne-a cam exilat pe toți în online, înotând într-un noian de informații adeseori contradictorii.
Ce se întâmplă cu oasele celor dispăruți în evenimente traumatice - persecuții politice, războaie, epurări etnice, genocid?
Am stat de vorbă cu jurnalista americană Rachel Snyder, care a petrecut aproape un deceniu documentând fenomenul violenței în familie.
O echipă de artiști din România și Marea Britanie transformă anul 1994 în jocuri video.
În aproape toate cazurile de divorț din România în care sunt implicați copii, aceștia rămân după despărțire cu mamele lor. Uneori, tații care vor drepturi egale în viața copiilor sunt discriminați.
La Clubul de filosofie cu copii din Cluj, puștii învață să-și dezvolte gândirea autonomă și spiritul critic, dar și toleranța și inteligența emoțională.
Citește un interviu cu Aleksandar Hemon, unul dintre cei mai lucizi scriitori ai zilelor noastre. Interviul a apărut prima oară în numărul doi al revistei printate.
