Exploratori / Muzician
Mama noastră, a tuturor. Gabi Luncă
Mihai Tița
Ne aducem aminte de Gabi Luncă, care ne-a părăsit recent, una dintre vocile remarcabile ale muzicii lăutărești, prin filtrul cântecelor ei triste ori ascuțite cu tematică maternă.
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Ne aducem aminte de Gabi Luncă, care ne-a părăsit recent, una dintre vocile remarcabile ale muzicii lăutărești, prin filtrul cântecelor ei triste ori ascuțite cu tematică maternă.
O echipă de antropologi și sociologi au creat documentarul „Harvesting Solidarity”, despre diaspora sezonierilor români în timpul COVID-19.
De curând, la Cluj s-a deschis Rubik, un spațiu dedicat inițiativelor artistice independente afectate de creșterea agresivă a pieței imobiliare din oraș.
„Atlasul valorilor sociale”, primul studiu de acest fel din ultimii 25 de ani, își propune să explice cum a evoluat societatea după 1989 și cum arată mentalitățile sociale românești.
12 scurtmetraje documentare realizate de Paul Călinescu în apropierea celui de-Al Doilea Război Mondial sunt disponibile pentru vizionare gratuită în cadrul Cineclubului One World Romania, până pe 25 aprilie.
Pentru sezonul de primăvară-toamnă, avem călătorii virtuale la stațiune, documentare despre tați și conspirații, o discuție cu un super-antropolog și o carte despre feluri de a fi femeie.
Două cărți care spun istoria sinceră a cartierelor Bucureștiului au nevoie de sprijinul vostru. Într-una dintre ele, ne întoarcem într-o casă conspirativă unde s-a petrecut o schimbare decisivă.
Marginali, alcoolici, mediocri, supărați pe lume, înghițiți de istorie, ratații noștri preferați din literatură vorbesc cu toții despre umanitate. Aia ne-strălucitoare, dar pe care-o purtăm cu toții în noi.
La Salonul de Proiecte, peste 400 de imagini încearcă să răspundă la întrebări despre cum apar femeile și bărbații în fotografii din România secolelor XIX-XX.
În ultimele luni, piața de artă digitală a explodat. De la artiști cu experiență, până la celebrități ca Grimes sau Dan Diaconescu, au început să vândă NFT-uri. Ce sunt, însă, acestea și cum arată arta în lumea criptomonedelor?
Schimbăm puțin formatul: cărțile devin filme, iar revistele seriale. Atenția ne este absorbită mai puțin de obiectul tipărit și mai mult de imaginile dinamice care locuiesc în interiorul lui.
Tot tânjind după timpul frumos care se lasă așteptat, am pregătit două plimbări prin cinemaul francez, ambele disponibile pe MUBI, care să ne amintească plăcerea de la bate la pas un oraș.
De curând, eutanasia voluntară și sinuciderea asistată au devenit legale în Spania. Un cercetător în etică aplicată pune în balanță argumentele pro și contra dreptului de a-ți sfârși viața cu demnitate.
O asociație pentru drepturile femeilor și o mână de artiști folosesc cadourile primite de victime de la agresorii lor pentru a atrage atenția asupra fenomenului violenței domestice.
★★★★★☆☆☆☆☆
Revenirea lui Tudor Ganea cu romanul „Cântecul păsării de plajă”, unul dintre cele mai bune volume publicate în ultimii ani, m-a luat prin surprindere.
Zeci de artiști ocupă și transformă cu forțe proprii o clădire din centrul Bucureștiului, care a fost, pe rând, cazarmă, închisoare, institut de cercetare și spațiu improvizat de birouri.
Aprilie începe în forță cu idei & arte pe toate fronturile, de la cursuri de filosofie până la evenimente și discuții despre rețele, sculptură și fotografie.
O licitație litigioasă cu aproape 100 de loturi manuscrise ale lui Mircea Eliade readuce în prim plan mari probleme de gestiune publică a memoriei unuia dintre cei mai cunoscuți autori de origine română și, dintre aceștia, cel mai prost editat.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Ma Rainey’s Black Bottom”, de văzut acum pe Netflix, e nominalizat la Oscar. Din păcate, e blocat în reflexele nefericite ale unei mostre de teatru filmat.
Ți-am pregătit o listă cu 14 reporteri, de ieri și de azi, de la Brunea-Fox la Viorel Ilișoi.
Citește un fragment din cartea „100 de femei afurisite” proaspăt scoasă de la tipar de editura Nemira, despre câteva dintre femeile uitate de istorie.
De 1 aprilie, recunoaștem ce cărți clasice am trecut cu vederea, dar, într-un fel sau altul, am dat de înțeles că le-am citit. Voi ce titluri puneți pe listă?
După ce a pus programa de română pentru bac în piese de hip-hop, Psihotrop ne cheamă cu el în bibliotecă, să luăm o pauză de la ecrane și să o luăm la pas prin literatura lumii.
★★★★★☆☆☆☆☆
Ziua Z pornește de la o situație reală ficționalizată – un tânăr (Andrei Bibire) face un accident mortal, dar nu este condamnat pentru ucidere din culpă datorită conexiunilor familiei sale (mafiote) cu magistrații (sună cunoscut, nu-i așa?)
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
