Lumea noastră / TV
Când Delia nu mai râde la iUmor
Mihai Tița
A fost nevoie să treacă foarte mulți ani de la Trăsniți în NATO sau Vacanța Mare ca să apară o primă replică solidă la umorul grobian care transpiră şi astăzi în divertismentul de la noi.
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
A fost nevoie să treacă foarte mulți ani de la Trăsniți în NATO sau Vacanța Mare ca să apară o primă replică solidă la umorul grobian care transpiră şi astăzi în divertismentul de la noi.
În cea de-a doua săptămână din an, evenimentele culturale încep în forță.
Ce vise și dorințe a sădit în noi „Dallas”, un serial-cult despre petrol, capitaliști și familie și cum arată ele după zeci de ani?
Am fost educați de societate să nu ne vedem rasa, ci să o construim pe baza discriminării altora.
Citește câteva fragmente din „Cartea orașelor”, o antologie ce cuprinde 16 texte despre tot atâtea orașe din România.
★★★★★☆☆☆☆☆
Există escrocherie mai stridentă, în ierarhiile cinemaului din toate timpurile, decât propulsarea lui Paolo Sorrentino la rang de mare „autor”?
Am adunat aici cinci proiecte din recolta proaspătă de inițiative - culturale, cetățenești, ecologice sau de cercetare - care activează cartiere ale Bucureștiului.
După ce medicii nu mai au ce să încerce să vindece, pacientul ar trebui ajutat să trăiască fără dureri mari și să moară cu demnitate. Adică să intre pe tărâmul medicinei paliative. La noi însă bucata asta e aproape inexistentă.
Ne-am gândit că ți-ar prinde bine 5 variante de ieșit din casă în prima săptămână din ianuarie.
Greve, inflație, sărăcie, primul McDonald’s, generația Pro și un album tragicomic de la Sarmalele Reci care poate fi despre toate astea. În 2021 a fost remasterizat și lansat pe vinil.
Se zice că orașele moderne ar trebui să fie construite pentru copii de 8 ani și bătrâni de 80.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Don’t Look Up” e o poantă isterică și isteață – cu-atât mai isteață cu cât reușește să prindă între două generice cât mai multe clișee bien-pensants, care să ne dea senzația că ne-am făcut datoria de cetățeni.
La final de an facem o restrospectivă a textelor noastre preferate publicate anul ăsta pe Scena9.
Nimeni nu știe când au început să se taie porcii în Banat. Se zice că primul bănățean care a tăiat un porc a fost un oarecare Bagea Ion.
Sunt afantazică, adică nu pot crea imagini cu mintea. Dacă închid ochii, nu-mi pot vizualiza mama și nici nu m-am putut gândi vreodată că aș putea.
Citește prima parte dintr-un schimb de scrisori între Victor Morozov și Călin Boto, doi dintre cei mai importanți tineri critici de film de la noi.
Am călătorit prin toată România ca să cunosc bunici care își cresc nepoții, în absența părinților plecați la muncă, în căutarea lui „mai bine” pentru familie.
Ultima listă pe anul ăsta e destul de bogată în muzică bună, de la pop la hardcore punk, dar are și câteva chestii care nu conving.
În preajma sărbătorilor, când violența pătrunde mai mult ca oricând în casele noastre, am stat de vorbă cu Iolanda Beldianu, una dintre veteranele României în lupta cu violența domestică.
Decenii la rând, în jurul lui Nuțu s-au croit tot felul de legende urbane, așa că de ce n-am avea și noi un Pablo Escobar sau un Al Capone, măcar într-o variantă basic, de Dâmbovița?
2021 a fost un an greu, iar artele spectacolului nu au făcut excepție nici la noi, nici în lume.
Am ales să explorăm anul 2021 prin cinci cărți noi scrise de autori români.
Ce ne pot spune bananele și portocalele despre (post)socialism? Și, de fapt, care-i legătura dintre viața cotidiană și politică?
2021 e pe sfârșite, dar încă nu au fost trase toate obloanele. Oferta culturală rămâne încă una generoasă: spectacole, concerte, muzici, poezie & alte seri fluide.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
