Muncă / Femei
„Aici la noi, la țară, femeile au muncit de 10 ori cât bărbații”
Ioana Pelehatăi
Două tinere regizoare au colindat satele din Teleorman, ca să înțeleagă ce înseamnă să fii femeie la țară în 2018.
A curated cross-section of our publication's Romanian language version. Read up on globally noteworthy cultural personalities and societal goings-on in our corner of Eastern Europe.
Două tinere regizoare au colindat satele din Teleorman, ca să înțeleagă ce înseamnă să fii femeie la țară în 2018.
La 94 de ani, personajul principal din documentarul „Licu, o poveste românească” spune că dacă îți trăiești viața numai cu bunătate, „natura te ajută fără să vrei, te împinge de la spate.”
Zilele astea explorăm Bucureștiul atât pe orizontală, printr-un tur cultural pe bicicletă, cât și pe verticală, printr-o expoziție despre ruinele orașului vechi.
Trimisul nostru special ne-arată cum se împacă arta cu oamenii la Amural, cel mai viu și mai inventiv festival de arte vizuale din România.
Traversăm o epocă de aur a serialelor TV, care ar juca în lumea de azi rolul jucat în secolul al XIX-lea de romanele publicate în foileton.
Am fost în Munți Apuseni să caut jazzul, dar am găsit mult mai multe.
Am stat de vorbă cu Octav Ganea pentru a înțelege ce rol a avut fotografia în timpul și după protestul de pe 10 august
O explorare a jurnalelor scrise de exploratori români care și-au luat lumea în cap și-au ajuns în Europa, Asia, Africa și Antarctica.
Citiți primul capitol din cartea în care una dintre cele mai curajoase autoare din zilele noastre analizează fenomenul Donald Trump și efectele lui asupra lumii.
★★★★★☆☆☆☆☆
Prima surpriză e să constați cât de familiar sună In a Poem Unlimited – de la primele acorduri lasă impresia că l-ai ascultat de-o viață.
O galerie virtuală cu opt momente emblematice din ultimii ani, pe care am vrea să le vedem într-o istorie performativă a politicii românești.
M-am uitat la TV ca să înțeleg ce n-am trăit pe viu și am reperat câteva direcții de interpretare a violenței.
Mihai Iovănel îl evaluează literar pe jandarmul care a scris poezia „Sânge”, inspirat de protestele din Capitală de weekendul trecut.
Actorul Andrei Șerban citește din însemnările unor călători străini care au fost prin părțile astea de lume acum un secol sau două. Ce s-a schimbat și ce am păstrat de atunci?
Utøya: 22 iulie se bazează pe șocul potențial de a reconstitui un atentat terorist în timp real, dar se pierde printr-o serie de deux ex machina-uri cinice inutile.
Capitala Macedoniei e un mare parc de distracții al corupției materializată în sute de monumente de artă publică.
„Cum stai așa: trestie îmbrăcată-n armură – / Nici de partea lui Marx, nici de-a lui Hayek –, / Îmi vine să te iau pe sus, să te purtăm pe brațe/ Ca pe-un luptător din oștirea Marelui Alexandru...”.
Ultimul text din seria „Orașul” vorbește despre copaci, în contextul în care spaţiul verde pe cap de bucureştean ar putea încăpea într-o sufragerie.
Am fost cu șefa de serviciu la directorul adjunct ca să plătesc la contabilitate.
Radu Cosașu adună în cel mai nou volum al său câteva zeci de texte scrise post-89, toate pastile desăvârșite de anti-dambla, anti-radicalizare și pro-umanism.
O incursiune în primul deceniu de după Marea Unire pentru a-i găsi pe aceia cărora marile evenimente de acum 100 de ani le-au schimbat viețile în bine sau în rău.
7 momente culese din clasici și contemporani ai literaturii române, în care poporul a ieșit în stradă.
Am vorbit cu 11 români răspândiți prin toate colțurile lumii, în căutare unei vieți mai bune - din Norvegia până în Canada și Dubai - care au ales să vină la protestul diasporei de pe 10 august,
Am fost la Minitremu Art Camp și-am încercat să înțeleg, de la artiști și elevi deopotrivă, cum poți s-o apuci pe drumul artei și ce te face să nu-l părăsești.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
