Câte impresii încap într-o singură zi la FITS — sau de la Victor Rebengiuc vorbind candid despre moarte și teatru absurd la Cristian Mungiu și complexele românilor, Kathleen Turner la Hipodrom și ce se mai citește în Ziarul Orizontal al lui Dan Perjovschi.
În canicula de la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, am stat de vorbă cu regizorul Eugen Jebeleanu despre spectacolul său „E doar sfârșitul lumii”, dar și despre tocuri, candoare și identitate queer.
Trenduri precum clean girl, trad wife sau fashwave circulă online cu vibe-uri diferite, dar au în comun același pattern: estetici care normalizează sau chiar estetizează ideologii radicale. Am încercat să descifrăm ce au în comun toți acești termeni și cum ajung ei să influențeze o parte din felul în care înțelegem lumea.
O poveste despre supraviețuire, corupție și ce mai înseamnă astăzi curajul – un tânăr ucrainean a călătorit singur șapte zile prin Carpați, ca să scape de recrutarea în armată.
Un portret-colaj al cartierului Iris din Cluj-Napoca, realizat din fotografii și mărturiile oamenilor care trăiesc aici și l-au văzut transformându-se de-a lungul anilor.
Un grup de artiști se încăpățânează de peste zece ani să țină în picioare un eveniment care a devenit statement al opoziției culturale din Budapesta.
De unde vine principiul majorității și cum îl vedem în acțiune azi, în democrațiile digitale, unde rețelele sociale se transformă în parlamente, iar politicienii populiști devin purtători de cuvânt ai ideii de super-majoritate?
Citește o proză scurtă SF dintr-un viitor mult prea apropiat, în care inteligența artificială a preluat în sfârșit controlul, inclusiv asupra unui oltean trist, auto-exilat în Pacific. Marin Bucea din Balș, județul Olt, este personajul central din „Ultra Marin”, un roman coming of (middle) age scris de Dragoș Costache.
E plin Reddit-ul de speculații, și pe bună dreptate: parcă de mult n-a mai fost un serial atât de fresh și juicy distopic cum e „Severance”, disponibil pe AppleTV.
De un an și jumătate, o bună parte din muzicienii Filarmonicii din Sibiu protestează împotriva conducerii, pe care o acuză de abuzuri și încălcarea unor drepturi.
Care sunt rădăcinile conceptului de birocrație și cum a devenit el un țap ispășitor pentru frustrările cetățenilor? Cum putem interpreta promisiunea candidatului extremist George Simion de a concedia jumătate de milion de bugetari și cum se înrudește ea cu DOGE condus de Elon Musk în SUA ori cu demonizarea administrației publice pe care Javier Milei o cultivă în Argentina?
Într-o perioadă tensionată, în care ne uităm spre Europa și valorile ei, pe ecranele de cinema ni se propun peste 40 de exerciții de empatie cu povești din Polonia, Cipru, Slovenia, Austria, Germania, Portugalia, Armenia sau Croația.
Un scurt ghid al întâlnirii dintre fotojurnalista lengendară Lee Miller, Lena Constante și Elena Pătrășcanu - două artiste române pe care le-au legat nu doar munca, convigerile și o prietenie strânsă, ci și închisoarea politică.
„Mussolini: Fiul secolului” nu e doar un serial excelent, ci și un studiu de caz despre cum să portretizezi personaje și mișcări politice problematice fără a le martiriza.
Cu vreo 50 de milioane de postări despre cărți, TikTok redefinește modul în care e consumată și discutată literatura. BookTok a transformat lectura într-un fenomen viral, capabil să ridice sau să îngroape autori peste noapte, și a ajuns să influențeze masiv vânzările de carte.
Descoperă patru proiecte și-o mână de oameni care transformă orașul din scoarță-n scoarță: biblioteca Glitch, librăria Cărturești & friends, Local Design Library și Sandwich Library povestesc despre cum e să crești comunități cu drag de carte.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Minecraft: Filmul” nu e o capodoperă, dar nici catastrofa care se anunța. E un film la care râzi și ți-e rușine după. Cam la ce te-ai aștepta de la un film regizat de tipul care ne-a dat „Napoleon Dynamite”?
Într-o epocă în care avem cu toții acces acasă la filme high definition, de ce ar mai merge cineva la cinema?
Un eseu personal pe urmele rușinii, transmise în familie de la o generație la alta de femei.
Două adaptări big budget recente ilustrează două moduri diferite de a greși o adaptare, din nefericire prea comune în ultimii ani.
Expoziția „Țara de foc” explorează istorii marginalizate, excluse din mediul academic și din discursurile oficiale, dar esențiale pentru cum ne înțelegem istoria și prezentul.
★★★★★☆☆☆☆☆
„Mentorii” e o reclamă nerușinată de 90 de minute, dar la care, cumva, împotriva sorții și a naturii, râzi.
Am fost la Balamuc, una dintre cele mai longevive și mai reprezentative comunități artistice din Timișoara ultimului deceniu, să stau de vorbă cu artiștii Ana Kun și Lucian Barbu. Despre cum se simte să faci artă într-un climat tensionat și nesigur, despre rezistența prin solidaritate și generozitate, despre ce înseamnă să lucrezi împreună.
Un creative director și un designer grafic vorbesc deschis despre design, despre arta, munca și ideile care încap într-un poster bun, și locul acestuia în spațiul public.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
