Media&digital / TV
Post-adevărul lor
Ionuţ Codreanu
Rețete și ingrediente prin care televiziunile țin publicul departe de problemele lui, îl îndoctrinează și-l alienează.
Rețete și ingrediente prin care televiziunile țin publicul departe de problemele lui, îl îndoctrinează și-l alienează.
Istoria cinematografiei queer este și o istorie a reprimării.
Am comparat tiparele din filme și seriale post-apocaliptice cu cele ale știrilor din media mainstream românești.
Cele mai mari șanse să găsești viitori soldați le ai în rândul copiilor care își petrec ziua împușcând inamici vag definiți în „Call of Duty”. Iar la Bucharest Gaming Week era plin de ei.
Am urmărit, timp de trei luni, cum se propagă hate speech-ul pe reţelele sociale şi am făcut un profiling al instigatorilor la ură.
O viață fericită pentru toți în schimbul suferinței unuia. Cătălin Teniță scrie despre „Cei care pleacă din Omelas”, o proză de Ursula K. Le Guin, una dintre cele mai apreciate autoare de SF și fantasy din lume.
În ultimii șapte ani, la metroul bucureștean au murit 13 oameni: 11 prin suicid, unul din cauze naturale, iar cel din urmă a fost ucis săptămâna trecută. Oribila crimă a declanșat o isterie mediatică.
Henrike Naumann documentează de câțiva ani scena neo-nazistă underground și tranziția de după reunificarea Germaniei. Cea mai nouă lucrare a ei explorează artistic mișcarea de extremă dreapta Reichsbürger.
Creștete prezidențiale descoperite în ploaie, mașini de război, în semn de pace, și 150 de orfani aduși să le admire și să se simtă mândri că sunt români.
Da, unii comedianți români sunt misogini, dar nu cred c-o fac din răutate. Unu: e la îndemână să faci glume sexiste. Și doi: prind la public.
Natalia Antelava a fost corespondent BBC din 2006 până în 2014. În 2015, a fondat Coda Story, o publicație online care explorează crizele lumii în care trăim. A venit în România la invitația Fundației Friends for Friends.
„Tot spațiul dintre gândurile mele” e „o carte tonică, prin care autorul ne îndeamnă să ne bucurăm de viață și să facem ceva bun pentru viețile celor din jurul nostru” (Marin Mălaicu-Hondrari)
Au cântat la Glastonbury anul trecut, apoi în deschiderea lui Damon Albarn, la Berlin, iar un nene pe care eu îl stimez foarte mult, Dan Snaith de la Caribou, are numai cuvinte de laudă la adresa lor.
O elevă de 12 ani din București s-a tăiat pe mâini din cauza colegilor ei. Deși trebuiau să intervină, profesorii n-au știut ce să facă. Bullying-ul este, în continuare, un fenomen necunoscut pentru multe școli din România.
Și totuși: cum s-a ajuns aici? - am întrebat. Cum n-am găsit răspunsul la nicio masă, m-am cufundat în internet unde am dat peste un întreg univers pe care-l voi sintetiza pacito-a-pacito.
Scriitorul Adrian Georgescu a mers vara asta 840 de kilometri pe traseul El Camino del Norte.
A șocat pe toată lumea, în interbelic, dirijând Wagner. Era copleșitor când cânta. Cine e George Enescu și de ce ar trebui să-i ascultăm muzica.
Războiul rece e trendy. „Comrade Detective”, un experiment despre nostalgia vestului pentru propriul capitalism de Război Rece, se înscrie la fix în trend.
Trei tineri cercetători analizează „Bravo, ai stil”, emisiunea TV care-și propune să găsească „cea mai stilată femeie din România”.
Am rugat unul dintre autorii celui mai nou ghid Lonely Planet despre România să ne istorisească din călătoriile lui prin țară. Ne-a plimbat până-n Maramureș.
Studiile arată că românii se uită la televizor mult peste media globală. Am invitat un sociolog să ne explice cum putem înțelege aceste cifre.
Am rugat-o pe prozatoarea Lavinia Braniște să ne trimită o depeșă de la Electric Castle 2017 și uite ce-a avut de zis despre festivalul de la Bonțida.
Ce-am aflat despre rasismul nostru cel de toate zilele, de la concertul lui Florin Salam la Outernational Days.
Am stat de vorbă cu un expert în patrimoniu cultural și un activist pentru acces liber la cultură despre un suman românesc copiat de o casă de modă americană.
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
