Arte vizuale / Plante
România încă mai are plante
Luiza Ilie
România încă are vrăbii, privighetori și greieri, o gamă vastă de insecte, animale și aproximativ 3,400 de plante cu flori.
România încă are vrăbii, privighetori și greieri, o gamă vastă de insecte, animale și aproximativ 3,400 de plante cu flori.
O discuție despre cum s-a schimbat munca în ultima sută de ani, inspirată de expoziția lui Harun Farocki.
Artista Alex Bodea e Fact Finder: observă realitatea și o desenează în „anchete sensibile”, o invită la joacă în galeria ei din Berlin și o dă mai departe în romane grafice.
Ce ne spun neuroștiințele după ce au analizat creierele unor altruiști extraordinari și ale unor oameni malefici?
Speranța Triajului - istoria unei echipe mici care a adunat o comunitate în jurul ei.
Plus câteva mărturisiri fierbinți din partea fetelor din echipa care produce acest festival de ilustrație și design grafic!
Imobilizat în scaun rulant, Christian Bayerlein e unul dintre protagoniștii principali din „Touch Me Not”, pentru care Adina Pintilie a primit cele mai râvnite premii la Berlinala din 2018.
„Ideea de bază este că suntem animale. Dar tot uităm asta“, iar ca animale — a arătat către corpul ei — „lucrul acesta trebuie să se mişte“.
De ce fugim din noi înșine uneori? Am vorbit despre anorexie, automutilare, Alzheimer, alcoolism, activitate fizică - și alte forme de evadare din sine, cu antropologul francez David Le Breton.
Am în inbox o propunere de la o revistă culturală de a scrie cîteva rînduri despre bătrîneţe. Inventez trei înjurături noi faţă de aşa tupeu.
Am descoperit din întâmplare în arhive un document despre violarea unei fete de 10 ani de către un poet care a fost o vreme în manuale.
Lavinia Braniște s-a întors în Brăila, orașul unde a crescut. Scrie despre îndepărtarea de București și apropierea de o Românie tristă, despre cum e să te întorci adult în locurile unde ai fost copil.
Prima remarcă nu părea menită să jignească. Ești o fată frumoasă. Mi-a pătruns în gânduri, mi-a atras atenția. Apoi a urmat cel de-al doilea bărbat. Apoi „Cioară!” Ce s-a întâmplat după aceea?
Cum ai convinge un puști să citească Topîrceanu? / I-aș da cartea mea, că e cu femei, alcool și bătălii, și poate i se face poftă de mai mult.
Afostodată.net e un site cu povești audio pentru copii, inclusiv pentru cei cu deficiențe de auz. Care-i povestea lui, ne spune una dintre co-fondatoare.
Mi-am dat seama că rețeaua îmi dădea mie un sens al prezenței și al faptului că exist și nu invers, nu eu dădeam notificări lumii, ci lumea îmi dădea mie notificare că exist.
Artistul Jean-Lorin Sterian povestește despre experiența sa în Cuba și despre participarea lui la prima bienală independentă din istoria țării.
„Ole, ole, Ceaușescu nu mai e”, cânta Piața Palatului pe 22 decembrie 1989 după celebra fugă aeriană a dictatorului. Prinsese repede, ca niciun altul, pentru că semăna cu unele care se auziseră mai întâi pe stadioane.
Am plonjat cu capul înainte în lumea imnurilor kitschoase de echipe de fotbal mic, ca să văd cum se chinuie cluburile să-și (re)inventeze identitatea, suporterii și rezultatele inexistente.
Până n-am ajuns la statuia lui Ștefan cel Mare din piața centrală a Chișinăului eram aproape convinsă că aniversarea Centenarului Unirii o să treacă neobservată în Republica Moldova.
Cum ar fi dacă unii dintre cei mai buni scriitori contemporani din România ar primi fiecare pe mână câte un autor din canon și i-ar reconstitui în 100 și ceva de pagini biografia?
Între 5 și 11 noiembrie are loc, la Alba Iulia, Marea Unire a Creativilor: o conferință a hub-urilor culturale din Italia, Estonia, Portugalia, Suedia și Serbia, și o serie de workshop-uri pentru tineri între 15 și 25 de ani.
O fentă spectaculoasă, o pasă perfectă sau un gol minunat sunt acte artistice, iar când ele se întâmplă sub privirile a zeci de mii de oameni vorbim despre fenomene sociale.
Violența legitimă a statului se transformă adesea în reprimare brutală a protestelor civice. De ce?
Un dialog necesar cu cercetătoarele Amelia Bonea & Irina Nastasă-Matei, despre munca din spatele volumului „Negotiating In/visibility”, pe care l-au editat. Cartea e dedicată femeilor din inginerie, medicină și alte științe, ale căror contribuții importante au fost trecute cu vederea.
Am invitat patru autoare să vorbim despre lipsa femeilor din manualele de literatură română și despre efectele acestei absențe.
Despre forța unui protest istoric, cu Pamela Hogan, producătoare și regizoare americană care a documentat în Ziua în care Islanda a stat pe loc un moment decisiv pentru drepturile femeilor din Europa.
